O alianță interpartizană de europarlamentari solicită înființarea unei uniuni de apărare europeană, independentă de NATO, în contextul celebrării Zilei Europei, pe 9 mai 2026.
Declarația semnată de parlamentari din diverse partide, precum germanii Marie-Agnes Strack-Zimmermann, Michael Gahler și Tobias Cremer, subliniază necesitatea unor structuri care să permită națiunilor europene să acționeze chiar și fără NATO, dominat de SUA.
Citește și: Europa nu are o narațiune de rezervă după încheierea capitolului atlantic
Ei au afirmat că dependența exclusivă de Statele Unite pentru protecție reprezintă un risc, fiind un joc de noroc periculos, mai ales în situații de urgență. În acest sens, se solicită crearea unor structuri de comandă și o forță de reacție rapidă, capabile să intervină independent.
Guvernele UE declară că sunt dispuse să își consolideze capacitățile militare, însă lipsa unei hotărâri reale și interesele naționale pe termen scurt blochează progresele în achizițiile de echipamente de apărare. Se estimează că achizițiile comune ar putea economisi până la 100 de miliarde de euro anual.
Declarația nu menționează explicit descurajarea nucleară, însă europarlamentarul german Lukas Sieper a indicat că această problemă sensibilă va fi abordată ulterior. El a susținut că armele nucleare ar trebui abolite la nivel mondial, dar, în absența acestei posibilități, este mai bine ca UE să le dețină în mod comun, decât un singur stat.
De ce cer europarlamentarii o uniune de apărare europeană independentă?
Ei argumentează că o uniune de apărare europeană ar reduce riscurile dependenței de SUA și ar permite națiunilor europene să acționeze autonom în situații de urgență, fără a fi nevoite să se bazeze exclusiv pe NATO.
- Structuri de comandă proprii pentru intervenții rapide
- Economii de până la 100 de miliarde de euro anual
- Capacitatea de a acționa independent în caz de criză
- Reducerea riscului de joc de noroc în protecție
Ce impact are această inițiativă asupra securității europene?
Reacțiile oficiale ale guvernelor UE indică o dorință de consolidare a capacităților militare, însă lipsa unei decizii ferme continuă să blocheze progresele. În plus, această inițiativă poate schimba fundamental modul în care Europa își asigură securitatea în viitor.
Reacțiile oficiale subliniază că, deși există voință, interesele naționale și blocajele politice rămân obstacole în calea unei apărări europene autonome. În același timp, această propunere poate stimula discuții despre o strategie comună de apărare, reducând vulnerabilitatea față de influența externă.
