Sursă: Incomod-media.ro
Astăzi, Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de ministra Mediului, deputata USR Diana Buzoianu, care prevede alocarea a peste 2,5 miliarde de lei pentru prevenirea inundațiilor în România în următorii 15 ani.
Citește și: Europa nu are o narațiune de rezervă după încheierea capitolului atlantic
Legea stabilește mecanisme financiare pentru modernizarea și întreținerea barajelor, digurilor și polderelelor, fiind considerată un pas important pentru reducerea riscului de inundații. În plus, proiectul a fost elaborat pe baza unui studiu realizat de Banca Mondială, care a evidențiat lipsa investițiilor în infrastructura critică din cauza lipsei fondurilor în ultimii ani.
În cadrul dezbaterilor, ministrul Diana Buzoianu a explicat că, dacă nu se vor aloca fonduri suficiente, România riscă să nu poată realiza lucrările esențiale pentru protecția comunităților. În plus, s-a propus un plan care să nu impacteze prețul energiei și să nu afecteze populația, dar care să asigure finanțarea necesară pentru proiecte de apărare împotriva inundațiilor.
Ce prevederi include legea pentru prevenirea inundațiilor?
Proiectul adoptat prevede mai multe măsuri concrete, printre care:
- actualizarea contribuției la MWh pentru operatorii de hidrocentrale în funcție de inflație, în 2026;
- majorarea cu 2% în 2027 a tarifelor pentru utilizatorii de apă, cu excepția contribuției pentru irigații;
- creșterea cu circa 4% în 2028 și 2029 a tarifelor pentru utilizatorii de apă, în condițiile menționate anterior.
Impactul investițiilor asupra comunităților și mediului
Implementarea acestor măsuri va permite modernizarea infrastructurii de apă și reducerea riscului de inundații, protejând astfel comunitățile vulnerabile din zonele expuse. Reprezentanții autorităților susțin că, odată cu finalizarea proiectelor, se va asigura o mai bună gestionare a resurselor de apă și se vor preveni pagubele materiale și umane cauzate de inundații.
De asemenea, aceste investiții sunt considerate un pas esențial pentru atingerea obiectivelor de reducere a riscurilor naturale și pentru respectarea angajamentelor din cadrul PNRR, evitând astfel penalități financiare majore pentru România.
Astfel, România își consolidează capacitatea de a face față evenimentelor extreme, printr-un mecanism financiar robust și planificat pe termen lung.