În 1961, orașul Târgoviște era alimentat cu apă din patru surse principale, totalizând un debit zilnic de 3550 mc, conform relatărilor lui Radu Alexandru STATE.
Din această cantitate, aproximativ 60% era consumată de întreprinderile UMT (UPET) și fabrica de gheață, lăsând locuitorilor doar între 45 și 50 de litri de apă pe zi pentru uz personal. Normele legale din 1958 impuneau o necesitate de peste 110 litri pe zi pentru fiecare persoană.
Citește și: Pompierii din Găești au stins un incendiu de vegetație uscată în Raciu
Principalii consumatori industriali includeau fabrica de ciment de la Fieni, cu un consum zilnic de 600 mc, deși dispunea de o sursă proprie de apă, neutilizată. De asemenea, locomotivele cu aburi ale fabricii de ciment și minei din Șotânga consumau apă în cantități semnificative.
Probleme majore se înregistrau la sursa de apă Răteiu, unde rezervorul de la Șotânga avea un perimetru de protecție deteriorat, iar aparatul de clorinare nu funcționa iarna din cauza lipsei unei încăperi încălzite. Robinetul de ieșire permitea infiltrarea apei în sol, în apropierea rezervorului.
La sursa Lunca Ialomiței, apa era pompată direct în rețea, fără a fi tratată într-un bazin de acumulare, iar în perimetrul de protecție se construia un parc de cultură și odihnă pentru oraș. Sursa Dragomirești, inițial provizorie, avea cinci puțuri căptușite cu scânduri, pe care creșteau ciuperci și alge, fără aerisire, apa fiind pompată direct în rețea, cu o calitate îndoielnică.
De asemenea, sursa Hală, situată la circa 15 metri de colțul zoologic, era amplasată în centrul orașului. Toate aceste surse erau dezinfectate cu clorură de calciu, adesea de personal nespecializat, ceea ce ducea la probleme de calitate a apei, uneori superclorinată.
Problemele infrastructurii și calitatea apei din Târgoviște în 1961
Infrastructura de aprovizionare cu apă prezenta numeroase deficiențe, inclusiv sisteme de clorinare ineficiente și surse cu calitate îndoielnică. Rezervorul de la Răteiu și puțurile de la Dragomirești necesitau reparații și modernizare urgentă pentru a asigura o apă potabilă sigură pentru populație.
- Debitul total zilnic: 3550 mc
- Consumul industrial: 60% din total, adică 1700 mc
- Consumul de apă pentru populație: 45-50 litri pe zi
- Principalul consumator industrial: fabrica de ciment de la Fieni, cu 600 mc zilnic
- Probleme majore la sursa Răteiu: rezervor deteriorat, clorinare ineficientă
Contextul și reacțiile autorităților din Târgoviște în 1961
Situația apei din Târgoviște în 1961 reflecta provocările infrastructurii comuniste în asigurarea unei alimentări adecvate pentru populație și industrie. Autoritățile locale și centrale erau conștiente de probleme, însă soluțiile concrete întârziau din cauza lipsei fondurilor și a tehnologiei moderne.
Impactul acestor deficiențe se resimțea în sănătatea publică și în eficiența industrială a orașului, fiind nevoie de investiții majore pentru modernizarea sistemelor de aprovizionare și tratare a apei. Reacțiile oficiale vizau planuri de reabilitare, însă implementarea lor se întârza, iar populația rămânea expusă riscurilor legate de calitatea apei potabile.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște, specializat în istoria infrastructurii și a dezvoltării urbane din perioada comunistă.