Curtea Supremă din Israel a decis duminică aplicarea de sancțiuni financiare evreilor ultraortodocși care refuză înrolarea obligatorie în armată, în contextul tensiunilor din regiune. Instanța a afirmat că, în lipsa unor măsuri concrete pentru respectarea obligației de încorporare, singura soluție este aplicarea legii.
Autoritățile israeliene trebuie să elimine facilitățile financiare ale ultraortodocșilor refuzanți, precum cele privind impozitele locale, transportul public sau subvențiile pentru creșe. Decizia vine în contextul în care, în prezent, zeci de mii de israelieni sunt înrolați, iar mulți rezerviști rămân mobilizați în lupta împotriva organizațiilor Hamas și Hezbollah.
Citește și: Marian Neacșu va prelua Ministerul Afacerilor Interne în guvernul Luca Niculescu
Guvernul israelian, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a amânat adoptarea unei legi care să oblige evreii ultraortodocși să servească în armată. În loc, a fost favorizată o lege numită „legea dezertării”, care le permite acestora să nu participe la serviciul militar, în timp ce studenții din școlile talmudice sunt scutiți de facto de obligație.
Impactul deciziei Curții Supreme asupra ultraortodocșilor din Israel
Ultraortodocșii, cunoscuți ca Haredim, reprezintă circa 14% din populația evreiască a Israelului, adică aproximativ 66.000 de persoane cu vârste de înrolare. Majoritatea refuză să se prezinte la încorporare, deși legea prevede sancțiuni, iar Curtea Supremă a cerut eliminarea facilităților financiare pentru aceștia.
- Refuzul de a servi în armată a fost de facto tolerat de autorități până acum
- Ultraortodocșii sunt scutiți de serviciu dacă se dedică studiului religios
- Decizia curții vine în contextul tensiunilor militare din Fâșia Gaza și Liban
- Premierul Netanyahu a amânat adoptarea legii obligatorii pentru ultraortodocși
- Legea „dezertării” permite scutirea de serviciu militar
Reacțiile oficiale și consecințele deciziei
Liderul partidului ultraortodox Shas, Arie Dery, a acuzat instanța de „afectarea gravă a fundamentelor existenței poporului evreu din Israel”. Decizia Curții Supreme a generat controverse, fiind percepută atât ca o măsură de justiție, cât și ca o amenințare la adresa identității religioase a comunității ultraortodoxe.
Impactul acestei hotărâri va fi resimțit în următoarele luni, pe măsură ce autoritățile vor începe implementarea sancțiunilor financiare. Reacțiile politice și sociale vor continua să influențeze dezbaterea despre serviciul militar și identitatea religioasă în Israel.