Joi, 19 noiembrie 2026, a avut loc o dezbatere la biblioteca Universității „Valahia” din Târgoviște, unde au participat Mihaela-Alexandra Tudor, Anthony Feneuil și Pompiliu Alexandru.Scopul discuției a fost să răspundă la întrebarea: „Poate spațiul public să se lipsească de dimensiunea religioasă în era IA?”
După mai bine de trei ore de dialog, participanții au ajuns la concluzia că abordările asupra acestei teme necesită o schimbare de perspectivă.Se observă că religia își face simțită prezența în sfera publică nu prin instituții, ci prin granițele pe care tehnologiile digitale le-au promovat, dar care, în realitate, continuă să existe.
Citește și: O femeie a fost ucisă în Văcărești, iar un bărbat s-a sinucis în Dâmbovița
Granițele în era digitală
Intervenția inteligenței artificiale în viața cotidiană sugerează că granițele nu au dispărut, ci s-au interiorizat, manifestându-se în cod, limbaj și corp.Această dinamică este reflectată în cele mai vechi texte biblice, care meditează asupra conceptului de graniță.De exemplu, în Geneza, Dumnezeu separă lumina de întuneric, stabilind astfel primele granițe ale creației.
Se subliniază că, deși tehnologia a fost percepută ca un factor de eliminare a granițelor, acestea le-au adâncit în structura materială a lumii.De asemenea, când o companie americană a anunțat un cip cuantic capabil să opereze cu stări suprapuse, granițele fundamentale păreau să fie contestate, dar reveneau în momentul utilizării.
Povestea turnului Babel este interpretată ca o primă narațiune tehnologică, evidențiind natura pedepsei divine care nu distruge turnul, ci confuzia limbajului.Această confuzie a migrat în interiorul sistemului digital, generând ceea ce se numește „halucinație” în contextul inteligenței artificiale, unde mașinile oferă răspunsuri fără un vorbitor real.
Conform Gazetadambovitei.ro

