O să interpretez strict filosofic problema expusă în titlu. Ideea mi-a fost sugerată de CTP (jurnalistul Cristian Tudor Popescu), când, într-o emisiune la Radio EuropaFM, își manifesta uimirea față de comportamentul președintelui Nicușor Dan.
Mai exact, jurnalistul spunea că nu își poate explica deloc cum de un matematician de talia președintelui a putut și poate în continuare să ia decizii sau să emită idei de o stupiditate care te blochează. Cu alte cuvinte, cum de este posibil ca un asemenea om, cu performanțe matematice, să fie atât de ilogic și să persiste în inepții.
Citește și: Seara de Carte revine la Târgoviște pentru iubitorii de lectură
Explicația filosofică pentru acest fenomen este complexă. În limbajul comun, oamenii sunt adesea considerați „deștepți” sau „proști” după opțiuni și comportamente, nu neapărat după nivelul de educație sau inteligență. Astfel, un intelectual poate fi foarte deștept în anumite domenii, dar poate acționa prost în altele, din cauza unor factori precum caracterul sau influențele externe.
De ce un om deștept poate fi și prost?
Potrivit lui Alexandru Surdu, în Gândirea speculativă, diferența între intelect și rațiune este fundamentală. Intelectul operează în limitele unor reguli stricte, calculează și analizează relații formale între entități abstracte, fiind specific matematicienilor. Rațiunea, în schimb, produce sensuri și idei, fiind creativă și depășind cadrele stabilite.
- Intelectul funcționează în limitele regulilor și al cunoștințelor concrete
- Rațiunea creează și interpretează idei, depășind limitele inițiale
- Un om poate fi matematician excelent, dar slab rațional în alte domenii
- Caracterul și educația sunt esențiale pentru a evita prostia
- Persoanele din mediul rural, cu studii minime, pot fi foarte raționale și inteligente în acțiuni practice
Ce se întâmplă când un intelectual devine prost?
Fenomenul poate apărea rapid, dacă se strică echilibrul între intelect și caracter. În cazul președintelui Nicușor Dan, se pare că, deși are performanțe matematice, caracterul și rațiunea sa au fost afectate, ducând la decizii și idei considerate de mulți ca fiind „stupide”.
Reacțiile oficiale și opinia publică din România sunt diverse, dar majoritatea observă că, indiferent de nivelul de educație, un om poate ajunge să acționeze prost dacă nu își menține echilibrul interior și nu își cizelează caracterul.
Astfel, fenomenul de a fi „deștept” și „prost” în același timp nu este o contradicție, ci o consecință a dezechilibrului între intelect și rațiune, precum și a influențelor externe și a lipsei de educație morală. În final, orice individ are șanse să devină mai deștept dacă își îmbunătățește constant caracterul și învață să gândească critic.