Sursă: Gazetadambovitei.ro
Un raport al Curții de Conturi, publicat în decembrie 2025, a devenit recent subiectul unei dispute aprinse în spațiul public dâmbovițean, generând acuzații grave pe rețelele de socializare la adresa conducerii Consiliului Județean. Criticii invocă denaturări de patrimoniu și plăți supraevaluate pentru drumuri județene.
Președintele instituției, Corneliu Ștefan, a respins ferm acuzațiile într-o ședință publică, subliniind că instituția nu a primit nicio măsură de sancționare din partea auditorilor. El a precizat că deficiențele semnalate au fost remediate în timpul controlului și nu există nicio urmă de prejudiciu nejustificat.
Dezinformare amplificată prin videoclipuri și conturi de social media
Subiectul a fost preluat de mai multe conturi de TikTok, care au distribuit clipuri cu limbaj emoțional și alarmist, fără să citeze surse complete sau să ofere drept la replică. Unele dintre aceste conturi poartă numere în denumire, semnalând o posibilă coordonare în răspândirea de informații false.
- Videoclipurile au acumulat un număr disproporționat de distribuiri față de aprecieri, indicând o campanie activă de răspândire a dezinformării.
- Se susține că patrimoniul județului ar fi fost denaturat cu aproape 126 de milioane de lei, prin evaluări greșite și plăți supraevaluate.
- Conturile acuză, în mod fals, că s-ar fi produs un haos total în gestionarea fondurilor publice.
Raportul oficial și clarificările CJ Dâmbovița
Potrivit documentului oficial, în urma auditului s-au constatat anumite ajustări și corecturi în evidența contabilă, toate remediate în timpul misiunii. Conform raportului, cheltuielile de capital pentru reabilitări și modernizări au fost majorate cu suma de 511.534 lei, însă aceste operațiuni au fost corect înregistrate și nu au generat prejudicii.
Președintele Corneliu Ștefan a afirmat că toate deficiențele semnalate au fost remediate prompt și că nu există nicio măsură de sancționare sau prejudiciu nejustificat. El a subliniat că raportul este public și poate fi consultat de oricine pe site-ul instituției, respingând astfel acuzațiile false și manipulările online.
În concluzie, informațiile vehiculate pe rețelele sociale sunt parte a unei campanii de dezinformare, iar documentele oficiale arată o gestionare corectă a fondurilor publice, fără prejudicii sau nereguli grave.
